Sa ne promovam valorile
La 13 octombrie 1911 - S-a nascut la Smulţi, jud. Galaţi, TEODOR AL. MUNTEANU (m.1988), poet.
Fiul lui Alexandru Munteanu, agricultor, si al Sandei (n. Tacu). 

Clasele primare in comuna natala, dupa care urmeaza (1924-l932) Seminarul Teologic „Episcop Melchisedec" din Ismail (Basarabia) si Facultatea de Teologie din Cernauti (1932-l936). 

Debuteaza cu schita Bolnava in Cultura poporului (1930). 
Preferinta pentru teluric, element in care toate celelalte sint convertite, este evidenta inca din primul volum al lui Teodor Munteanu, Viori de lut (1937). Regimul metaforei sale - „concret pentru abstract" - ilustreaza perfect aceasta dominanta: se repeta pina la manierism formula materializarii violente: „strugurii chinului", „miristi de vreme", „degete de vreme", „boabe de timp", „holdele amintirii", „bulgari de tacere", „curpeni vesteji de nelinisti" etc. in acest univers liric - vadit influentat de cel arghezian - coexista imaginile ruperii, ale dizarmoniei si sfisierii interioare (chin, povara, ratacire, infringere) si elogiul vitalist al materiei in inmugurire. 

Senzatiile plenitudinii si ale vigorii, bucuria rodirii (o imagine frecventa este cea a holdelor pline, a spicelor rupindu-se sub greutatea boabelor) - impinse pina la sentimentul revelatiei divine, al misterului cosmic -aluneca, pina la urma, intr-un ruralism prea putin original. Defectul banalitatii, al monotoniei il au insa mai ales poemele melancolice, de rezonanta simbolista, din ciclul Lespezi de toamna. in Meri domnesti (1940) este continuata directia vitalista, de exultanta si de lauda a materiei, adincita uneori prin sugerarea solidaritatii profunde dintre viata si moarte, mai adesea saracita prin simplificare (extinderea stilului prozaic, explicativ, reducerea imaginii la cliseu nationalist). 

REFERINTE CRITICE: I. Predescu, Scriitori romani, 1938; D. Murarasu, Istoria literaturii romane, ed. IV, 1946.