Poem pentru urmasi
Erai subtire ca
nuiaua, o mladita
Plina de ghimpi, dar
si de flori
Gandeam: am prins o
porumbita
Ce tremura, cuprinsa
de fiori
Cazuti pe ganduri
si cu vise
Am fost, o zi eroii
unei piese
Ma-ntreb si acum: ce
ne unise?
Taina iubirii, cu
miri si cu mirese
Fiindca-o sa murim
si noi odata
Lasa-va-vom frumoase
amintiri
Iar dragostea si
inima, deodata
Vor dainui-n inelele
de miri
Vom invata sa mergem
fara pasi
Sa-nchiriem o zi din
primavara
Sa incropim poem
pentru urmasi
Ce va dura; ar fi
pacat sa moara.
Taras Bulba
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu