marți, 27 octombrie 2015

Conjugare: a nu fi

Conjugare: a nu fi

Coboram ingandurati cateva tocite trepte
Spre altarul luminat de-ochii muzei Euterpe
Sunetul ne-ncanta auzul, dintr-un flaut fermecat
Insotit de fraze limpezi, cu-ntelesuri de aflat:

Ai vazut lumina zilei, era fara de culoare
Ai inteles de-atunci: tot ce se naste, moare
Ai simtit primele maini, ca mainile de sfanta
Ai auzit primele vorbe, ce si-astazi te incanta

Erau aducatoare de pace, de cantec si lumina
Erau deschizatoare de bolta cerului senina
Dar vantul se-nteteste, te-mpinge spre-avatar
Te smulgi cu greu din gheara supremului calvar

Ai explorat intinderi galbene si-albastre zari
Ai colindat cu trenul, ai stat prin mii de gari
Ai ratacit ca barca fara carma, de furtuna dusa
Erai strain in lumea ta, de cangrena patrunsa

Eu, alt strain pe lume, ti-am zis atunci: “te-astept!”
Ai coborat din haos ca maiestuosul intelept
Ne-am angajat ca paznici intre soare si pamant
Si ne invelim noaptea cu lespezi de mormant.


Taras Bulba

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu