sâmbătă, 31 octombrie 2015

CUIRASATUL BISMARCK

      CUIRASATUL BISMARCK

      Bismarck a fost un cuirasat german din timpul celui de al doilea război mondial. Avand un deplasament nominal de 41700t și o greutate cu încărcătură completă de peste 50.000 tone, "Bismarck" era cea mai mare navă de război din istorie la data lansării sale la apă, în septembrie 1939. Echiparea și probele navei au durat până în aprilie 1941.
      În urma unor pregătiri frugale, nava a fost trimisă în prima și ultima misiune de luptă în mai 1941, alături de crucișătorul greu "Prinz Eugen". Într-o serie de bătălii aero-navale desfășurate între 23 și 27 mai 1941, Bismarck a distrus nava-amiral a flotei britanice - crucișătorul Hood - și a avariat 1 crucișător și 1 cuirasat inamic. În urma acestei misiuni epice, atacat direct de circa 15 de nave de război britanice, Bismarck a fost extrem de grav avariat și sabordat de echipajul său în dimineața zilei de 27 Mai 1941.
      Soarta cuirasatului german a reprezentat un punct de cotitură în războiul naval, deoarece marile puteri au început sa conștientizeze vulnerabilitatea marilor nave de război în fața avioanelor lans-torpilă, fapt ce a determinat schimbarea priorităților de construcție. Astfel, Japonia, Marea Britanie și S.U.A. au început să pună accentul mult mai mult pe port-avioane, în detrimentul cuirasatelor. (Wikipedia)
      Inspirat de romanul din colectia Delfin, "Scufundati cuirasatul Tirpitz" (cuirasatul Tirpitz a fost fratele geaman al lui Bismarck), citit cu ceva timp in urma, de renumele Cancelarului de Fier, Otto Eduard Leopold von Bismarck si de revista editata de Hachette, m-am apucat de construit macheta cuirasatului Bismarck. Nu banuiam la ce munca ma inhamam, neavand experienta in domeniu, dar nici uneltele si materialele necesare. Dar pentru acest ultim impediment existau magazinele online asa ca, incet, incet am inceput sa ma dotez cu cele necesare; m-am inarmat cu rabdare si dupa 2 ierni de migala, in care tamplaria s-a impletit in mod fericit cu ceasornicaria sau cu mecanica fina, am reusit sa termin primul exemplar. Cum cumparasem revista in dublu exemplar, in iarna urmatoare aveam sa-l definitivez si pe al doilea, profitand de avantajul experientei acumulate de la primul exemplar. Prima macheta avea sa-i revina lui Bogdan Tanase - tatal, iar al doilea exemplar, lui Bogdan Tanase - fiul.
      Am ramas placut impresionat de rabdarea si meticulozitatea de care am dat dovada si de care nu eram constient ca le am in sange, avand in vedere temperamentul sangvin. La reusita cred ca a contribuit si dorinta de a-mi dovedi ca sunt in stare sa fac in viata si lucruri deosebite, apropiate de arta, desi pana acum nu am aratat inclinare catre partea artistica, eu fiind un absolvent de "real", participant la olimpiadele de matematica si fizica (fara reusite remarcabile).
      Trebuie sa recunosc ca imboldul principal a fost dat de boala cronica de care sufar, ce nu-mi permite iesirea din casa in anotimpul rece: un brohospasm generat de un anevrism ventricular stang si pe fondul unei bronsite "mostenite" din copilarie.
      Odata microbul inoculat, au urmat corabiile: Sfantul Ioan Botezatorul, Santa Maria si Mayfkower. Ce va fi, vom trai si vom vedea.
Taras Bulba





vineri, 30 octombrie 2015

EPIGRAMA ZILEI, Raspuns

 Unui steril
Barbatul meu este mai tare
In matematici, ca oricare
Dar are o nenorocire
Nu se pricepe la-nmultire
Cincinat Pavelescu

Raspuns
Eu la inmultire ma pricep
La matematica sunt tare
Dar pentru ca imi place step
Ador pozitia-n picioare

Taras Bulba

URAREA ZILEI Anei Radu

 Urare  -Anei Radu
Prietenii de prin Galati,
Cum nu ne costa bani
Iti uram, mai cumpatati,
Un simplu “La multi ani!”
Taras Bulba

joi, 29 octombrie 2015

EPIGRAMA ZILEI Chestie de strategie

Chestie de strategie
Nea Fanica vrea sa ne propuna
Sa schimbam Galatiul impreuna
Dar toata strategia-i tulbure
Caci banii curg in … Dunare

Taras Bulba

Anotimpuri

Anotimpuri
O frunza cade relaxata
Sub greutatea unei raze.
Noian de frunze, deodata
Se ofilesc; au metastaze.

Din ronduri smulg o floare
Sadind-o-n vaza mea de lut
Intreb, care petal-o doare?
Si-aceasta, simplu, a cazut.

Gradina pare-nstrainata
Azi raiul nostru-i ocolit
Si ce-a fost verde altadata
Desi nu-i fier, a ruginit.

Un plop la poarta ma-nfioara
Aceasta toamna l-a schimbat
In stalp de ceara, parca-i para
Si freamata de vant turbat

Pe ziduri iedera e-prinsa
Ca pe-o cetate blestemata
Vapaia de arama e aprinsa
De sabia de foc lnsangerata

Sa ninga iarasi peste noapte
Cu vise-adanci si cai balani
Vorbesc cu linistea in soapte
Sa-mi scada macar niste ani

Taras Bulba

miercuri, 28 octombrie 2015

EPIGRAMA ZILEI Pretentii pe FB



 Pretentii pe FB

Doi postaci de prin Galati
Nu mai au nicio sfiala
De regula sunt cumpatati
Vor si-ei coloana oficiala


Taras Bulba

EPIGRAMA ZILEI

EPIGRAMA ZILEI

 Sfaturi inutile
De vrei sa tragi vanturi pe feisbuc
Iti recomand cativa postaci
Nu vreau sa intru in bucluc
Vanturi sa fie, nu te caci!

Taras Bulba






Incepand de azi, voi publica pe blogul personal Epigrama zilnica - in general catrene cu continut vadit, antipolitic. Nu-mi voi ocoli prietenii care calca pe bec. Aviz amatorilor: acesta nu este un santaj.
Taras Bulba

marți, 27 octombrie 2015

Conjugare: a nu fi

Conjugare: a nu fi

Coboram ingandurati cateva tocite trepte
Spre altarul luminat de-ochii muzei Euterpe
Sunetul ne-ncanta auzul, dintr-un flaut fermecat
Insotit de fraze limpezi, cu-ntelesuri de aflat:

Ai vazut lumina zilei, era fara de culoare
Ai inteles de-atunci: tot ce se naste, moare
Ai simtit primele maini, ca mainile de sfanta
Ai auzit primele vorbe, ce si-astazi te incanta

Erau aducatoare de pace, de cantec si lumina
Erau deschizatoare de bolta cerului senina
Dar vantul se-nteteste, te-mpinge spre-avatar
Te smulgi cu greu din gheara supremului calvar

Ai explorat intinderi galbene si-albastre zari
Ai colindat cu trenul, ai stat prin mii de gari
Ai ratacit ca barca fara carma, de furtuna dusa
Erai strain in lumea ta, de cangrena patrunsa

Eu, alt strain pe lume, ti-am zis atunci: “te-astept!”
Ai coborat din haos ca maiestuosul intelept
Ne-am angajat ca paznici intre soare si pamant
Si ne invelim noaptea cu lespezi de mormant.


Taras Bulba

luni, 26 octombrie 2015

Punctualitate

Punctualitate
Am iesit din gaoace pandind Adevarul
Adevarul pamantului si al culorilor
Adevarul Universului si al timpului
Ii adulmec urma, ii simt odorul
Ma-mpiedic de minciuna, ma ridic
Ne-ntalnim intr-un sfarsit epic
Si-am dat la pace-ntr-o cutuma
O vreme am fost amici la catarama
Ne-am tras de nojite, apoi de sireturi
Dar a venit Zavera si alte marafeturi
A fost inlocuit cu plasmuirea si minciuna
S-a divizat in doua, in patru, in niciuna
Fiecare lua din el o cantitate neta
Si-ncerca sa traga spre el toata Planeta
Si-i construia filozofie pentru a-l incorseta
Plangeau ingerii, se distrau dracii-n Infern
Un timp am stat deoparte de miezul Lui
Si nu ma lua nimeni in seama,
Asa ca m-am pregatit de calatorie-n etern ...
Dumnezeu a vazut asta si nu i-a placut
Si ne-a blagoslovit cu catastrofa
Si-am dat de greu, de greul ce uneste
Si a strans Adevarul ca-ntr-un cleste
El a devenit unul, dar noi o diversitate
Si incet-incet o luam de la capat, cautand dreptate.
V-as mai citi, dar s-a sfarsit cartea.
… Pe unde oare intarzie trenul si moartea?

Taras Bulba

duminică, 25 octombrie 2015

Sfaturi inutile

Sfaturi inutile
Nu trebuie sa te culci pe o ureche. Se supara cealalta.
Puteti extrage radacina patrata si fara sa intrebuintati sapaliga.
Nu incercati sa imblanziti leii matritati pe blazonul regal.

Nu urmati sfaturile altora, mai ales daca nu au capre. 
Daca in drumul tau dai peste o belea, nu intra in ea.
Nu dati sfaturi prin telefonul ascultat si de altii.
Nu dati sfaturi prostilor, decat daca sunteti siguri de diagnostic.

In ziua cand cade sfarsitul lumii, nu va planificati nunta sau botez.
Nu stati la cozi; va fi si sfarsitul lor.
Respectati-va programul zilnic, pana cand ... 
Oricum, moartea va domina tot spectrul biologic. Dati-i Cezarului ce-i al Cezarului.

Nu ciocniti ouale vopsite cu ruj. Nu sunt pentru Paste.
Nu incerca sa-ti faci sotia sa sufere in tacere. Nu vei reusi
Cand simti ca o treaba merge prost, roaga-ti sotia s-o continue. 
In felul acesta vei pastra armonia in familie.

Daca nu esti sigur ca unul si cu unul fac doi, nu intreba pe altii.
Inainte de a face dupa capul tau, cauta si afla cate capete au cazut pentru ideea ta.
Nu-ti lua nasul la purtare, decat daca vrei sa devii carn.
E timpul sa devii aparatorul cauzelor pierdute. Nu necesita cunostinte juridice.

Daca aveti probleme de ORL sau oftalmologice, nu va inscrieti la examenul de admitere la Baneasa.
Cand scuipati pe cineva in cur, pastrati distanta. Riscati sa se transforme in pupat.
Daca aveti un diferend in familie, e de preferat sa va lingeti ranile in familie.
Daca intarziati noaptea pe strada, e de preferat sa aveti in covrig in buzunar. Nu toti cainii umbla cu covrigi in coada.

Nu traversa strada, daca nu ti-ai facut testamentul. Risti sa ramai neingropat.
Nu lasa averi uriase urmasilor. Vei avea parte de veselie la inmormantare. 
Daca vrei sa traiesti mai mult, se poate inchiria timp de la Dumnezeu, prin intermediul bisericii. E o metoda virgina, inclusiv pentru DNA.

Nu ridica poalele pana nu ajungi la rau, decat daca nu ai alte interese 
Dupa divort, impartiti ce va mai lasa avocatul.
Sa nu faci treaba in doi peri, eventual intre peri, tinundu-te de unul din ei.
In viata sa nu cutezi a face pe prostul; risti sa ai ghinion. 

Daca in drumul de la carciuma catre casa iti apar mai multe carari, tine-o pe cea din mijloc.
Cine seamana in parcela altuia, isi pierde samanta. Fructul ramane proprietarului. 
Prostia nu are limite, asa ca, poti ocupa intreg universul.
Nu te duce unde a intarcat Mutu iapa. E tocmai in India.

Degeaba ai carte. Nu ai parte fara asul din maneca.
Daca esti sarac, nu-ti lua femeie bogata. Te vei alege cu un stapan, nu cu o sotie.
Nu te duce sa prinzi peste cand ingheata balta. Risti sa te duci pe copca.
Nu intarata cainii prin mahalale. Acestea sunt apucaturi prezidentiale
Nu pomeni pe tatal tau cu coliva altuia, pana nu ai rezultatul analizelor de paternitate. 


Cand intri pe Googles, respecta preceptele lui Confucius: ti-a oferit doar undita; pestele il prinzi tu. 
Dusul oamenilor cu vorba ai putea sa-l treci la inventii: e cel mai ieftin mijloc de transport. L-a intrecut pe cel cu presul.
Cand iti bati nevasta, mai fa si pauze sa va mai trageti rasuflarea.
Dupa o bataie zdravana, se recomanda o partida de sex … si mai zdravana.


Daca tot ai fost dotat cu miliarde de neuroni, fa-ti rost si de sinapse. Sta in puterea ta.
Feriti-va de mine! Fac prapad cand explodeaza.
Feriti-va de cantatul cocosului: unii se trezesc, altii mor. Depinde de calibru.


Respectati principiul filozofic al marelui savant bulgar Duhanov: Pe lumea asta, ce e, e; ce nu e, nu e. Asta e! 
Respectati legile lui Murphy. Nu aveti incotro.
Respectati legile lui Ohm: esti om cu mine, sunt om cu tine.
Nu va uitati ca vitelul la poarta lui Gigi Becali: nu este un ranch, e o tarla de oi.


Dupa ce iei permisul de conducere, circula la inceput pe distante scurte: de la moara pan' la gara. Sfatul nu se aplica celor care n-au moara sau (si) gara.
Cand te opreste politistul, arata-i numai actele, nu si degetul mijlociu.
Cand o iei la vale, daca nu te mai tin picioarele, cupleaza si fata.


Osanda

Osanda
Cand va cadea frunza din pom
Si ceata va cuprinde 'naltul dom
Cand iarba campului se va usca
Si berzele spre soare vor pleca

Cand raul se va-ntoarce la izvor
Si pecarusu-i obosit de zbor
Cand lava se va-ntoarce in vulcan
Atunci mi-arunc iertarea in dusman

Si tot atunci, retras sub os de stern
Gandesc ce strategie sa astern:
Aidoma miezului in coji de nuca
Si-a lasului ce fuge, unde-apuca

Precum argintul in spate de oglinda
Ori soarta carului pitit in grinda
Dar nu … primesc semnale-acute
Sa merg pe cai de mine cunoscute

Sa ma feresc de dulcea mangaiere
Sa nu m-adoarma-a vantutlui adiere
Sa caut lupta dreapta si izbanda
Si doar atunci, imi voi primi osanda

Taras Bulba

vineri, 23 octombrie 2015

Orasul riveran

Orasul riveran
Pe malul Dunarii albastre
Abrupt, dar si cu line coaste
Din valuri zugravite anume
Apare orasul cu vechi nume

Acolo jos, printre boscheti
Se plimba fete si baieti
Chiar si copii, deloc fricosi
Printre balauri, feti frumosi

A fost si-o nava fermecata
Chiar la faleza ancorata
Gradina verde si cu flori
Cu catargele spre nori.

Rachite, salcii plangatoare
Pazesc barcute plutitoare
Pe banci, acoperiti de luna
Indragostitii-si fac cununa

Din apa-nrosita spre apus
Rasar scheleti cu bratul sus
Asteapta vasele-ncarcate
Dupa o pauza de noapte

Un vuiet surd rasuna-n deal
Acoperind bataia-n mal
A apei, ce curge cu durere:
E tropaitul cailor-putere

Taras Bulba

Prezentul prin ochii unui copil

Prezentul prin ochii unui copil

Avem un rost pe lume, cand unii sunt dispusi
Sa-si potoleasca foamea mancand pe cei rapusi?
Adesea ma intreb, cand vulturii se-aduna
Cum de traiesc din moarte si viata le repugna?

Suntem oripilati, dar stam cuminti in pat
Si asteptam posmagii sa vina de la stat
Cu zeci de-nchinaciuni la sarutari de oase
Cu-njuraturi si coate, in fata sa ne lase

Plangem copiii mancati de caini prin parcuri
Alti copii si mame sunt ingraditi in tarcuri
“Lasati cainii in pace, sunt dati de Dumnezeu!
“Opriti strainii-n vama! Nu intra-n statul meu”

Materia-i in formare si-n permanent transfer
De-atomi si molecule de la Pamant la Cer
Etern, neutru, rece, pe Univers nu-l doare
Cine pe cine naste si cine-i cel ce moare.

Parcurs-a omenirea lumina si-ntuneric
A renascut din gheata si tremurul teluric
Discut in gand cu mine, si imi dau speranta:
Oglinda imi reflecta cuvantul “toleranta”.


Taras Bulba

joi, 22 octombrie 2015

Noe fără arca

Noe fără arca

De ai pornit potopul ca totul sa inunde
Zideste si-un castel, unde ne-om ascunde
Sa fie cat mai sus, pe un stei de munte
Singur zaganul, sa fie sol si cu lumea punte

Cum oare-n parul negru ti-a crescut o floare?!
Suntem oare salvati de razele de soare?
Dar nu, e o parere, e-un scai adus de vant
Ne-aduce marturia, c-a existat Pamant

Sa-nconjuram castelul de un taram de basm
Sa ne hranim cu vise, departe de marasm
Noaptea-n ferestre vor lumina luceferi
De-a pururi vesnicia, ne vrea scapati si teferi.

Taras Bulba

miercuri, 21 octombrie 2015

E timpul ...




E timpul ...
E timpul sa trecem pe tarmul celelalt
Cand noian de ceasuri ne bate din inalt
Nu cerul, nici pamantul ma-nspaimanta
Ci gandul c-am ajuns la clipa sfanta

Un trandafir va inflori din nou si maine
Alt bob de grau se va dospi in paine
Copacii din gradini sunt martori la uitarea
Stramosilor si-i cer lui Dumnezeu iertarea

Ce stravezie vreme la trecerea prin vama!
In luciul apei, luna joaca un act de drama
Carduri de pasari calatoare zbor in noapte
Strabat vazduhul negru, uguind in soapte

Nimic din ce-a fost azi nu va fi maine
Nici trandafirul, nici bobul pentru paine
Cu mana tremurand-am rupt o floare
Sa se-ofileasc-alaturi, langa cel ce moare.

Taras Bulba

marți, 20 octombrie 2015

Căpitanul

Căpitanul
Nu-i mesaj electoral,
Nici minciună, nici gargară:
Dacă păcăleşti un val,
Poţi să păcăleşti o ţară.
Dan Norea, 2012

Lui Dan Norea
Ba-i mesaj electoral
Valabil pentru Iohanne:
Am avut atunci un val
De vreo sapte milioane
Taras Bulba, 2015

Noapte de primavara (Sonet)









Noapte de primavara (Sonet)

Culorile dispar sau le gasesti cusur
Se estompeaza al florilor contur
Lumina se ascunde si aiurit s-abate
Dispar in umbra siluete, soarte.

Pe uliti se strecoara o negura damnata
Mi-e tare dor de-o noapte fermecata
In turnul nevazut un ceas bate sfios
In aceasta noapte, totu-i cu susu-n jos

Deodata se-apuca linistea sa cante
In ison de cor si instrumente sfinte
Caisii danseaza in mijlocul gradinii

Imbracati in alb, sclipesc in fata lunii
Cand ma trezesc, in jur e ca si ieri
Si-asa-i mereu, de-atatea primaveri.
Taras Bulba

luni, 19 octombrie 2015

Cioara

Cioara
In teiul din fereastra a poposit o cioara
Unde-o fi fost as-vara?
Se-aseaza pe ramul de frunze dezgolit
Si-ncepe oratoria; de fapt un croncanit
(Cu-atata negura-mprejur, chiar pare alba)
La geam, o batranica lang-o nalba
“Imi cer scuze, stimata doamna,
Vom tine un concert de toamna,
In fiecare dimineata
Fie ca-i senin sau ceata
E gratis, dar primim firimituri
Basca, de la vecini, injuraturi”
Deodata, vrabii gurese
De prin gardviuri ascunse
Pornesc in stoluri, taraboi
Ca sa-l goneasca pe garvoi
Spre campul gol sau in zavoi
“Noi am cantat o vara-ntreaga
Si vine-o cioara sa culeaga
Cand noi suntem lauze,
Multumiri si aplauze?”
Si-atunci, ca sa ramana armonie
Cioara-a zburat si s-a-ndrepatat spre glie.

Taras Bulba

Cincinat Pavelescu

Cincinat Pavelescu (n. 20 octombrie 1872, Milcovul, Vrancea; d. 30 noiembrie 1934, Brașov) a fost un poet și epigramist român, autor de romanțe, lieduri, cantilene, serenade și madrigaluri.
Și-a făcut studiile la Liceul Sf. Sava din București. Licențiat în drept la București (1897). A debutat și a făcut parte din cenaclul Literatorului lui Macedonski. Cincinat Pavelescu a fost director la publicația Brașovul literar și artistic în perioada 1931 - 1935.
La curtea cu juri
Juraţii-au fost, de data asta,
Mult mai cinstiţi ca acuzatul:
L-au achitat! Dar el, sunt sigur,
N-o să-şi achite avocatul.
Cincinat Pavelescu
Lui Cincinat
Ţie, chelie-aristocrată,
Nu pot să nu-ţi dedic un vers:
Tu eşti hotarul ce stai strajă
Între nimic şi Univers!
Lui Cincinat
Masina ti-a venit la scara
Iar tu ai dat-o iar in “bara”
Nu cu masina, de-astadat'
Ci-n calitate de-avocat
Taras Bulba

Pazit de muze ...

Pazit de muze ...
Am fost in epoca de piatra si de lut
In tot ce am facut, am pus un inceput.
Am cantat din frunza, am dansat cu muntii,
Izvorat-au rauri din sudoarea fruntii.

Ca melcul m-am tarat treapta cu treapta,
Mi-am revenit, cum trestia se-ndreapta.
Am cautat lumina si viata de tumult,
Cand intunericul ma orbea mai mult

Voi cobori cand va veni declinul,
Intr-un ungher, sa-mi intalnesc destinul,
Cu mainile-nghetate de bruma sidefata,
Cu pielea stravezie si fruntea marmorata

Voi porni pe unde, calare pe Centaur
Spre marea inegrita, cu lumanari de aur.
Pazit de muze si ingeri de matase,
Pasesc in liniste prin usile sfioase.

Taras Bulba

duminică, 18 octombrie 2015

Poem pentru urmasi

Poem pentru urmasi
Erai subtire ca nuiaua, o mladita
Plina de ghimpi, dar si de flori
Gandeam: am prins o porumbita
Ce tremura, cuprinsa de fiori

Cazuti pe ganduri si cu vise
Am fost, o zi eroii unei piese
Ma-ntreb si acum: ce ne unise?
Taina iubirii, cu miri si cu mirese

Fiindca-o sa murim si noi odata
Lasa-va-vom frumoase amintiri
Iar dragostea si inima, deodata
Vor dainui-n inelele de miri

Vom invata sa mergem fara pasi
Sa-nchiriem o zi din primavara
Sa incropim poem pentru urmasi
Ce va dura; ar fi pacat sa moara.

Taras Bulba

sâmbătă, 17 octombrie 2015

Semne ... autumnale

Semne ... autumnale
Din cer coboara val-vartej
Si-mprastie in batatura
Nori negrii, pe fundal de bej
Ce-nvolbura-ntreaga natura.
Copacul plange la fereastra.
De ramuri mi se face mila,
Cersind lumina omeneasca
Pentru-a culege clorofila.
Un ultim act, se vrea, eroic,
Urmasilor sa fie indemn
Si voluntar, sa moara stoic
Cu-o tainica bataie-n lemn
Pufai arar din pipa pacii.
Pe langa plopii nepereche
Se piaptana pleroase salcii
Si-mi flutura langa ureche.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Inconjurat de semne mute
Ce licaresc in cortul meu,
Imi cer sa le adopt, tacute
Pan' le pricepe vreun ateu.
Taras Bulba

Lui Horia

Lui Horia
Petale de roze se astern pe carare
Ghidandu-ma pana departe, in zare
De unde intoarcere nu pare sa fie
Nici chiar daca primesc amnistie.
Prietene draga, degraba-ti voi scrie
De-i bine sau sunt la grea ananghie
De-i focul vesnic, de-i hrana destula
Sau e nevoie de pile ori vreo tidula.
Ajuns la Sfant Petru ai de ales: Raiul
Cu a sa birocratie si cu tot alaiul
Sau iadul lui Dante, precedat, se stie
De Purgatoriu; citit-ai Divina Comedie.
Noi nu avem norocul lui Alighieri
Sa trecem trei praguri 'naintea invierii
Destinul vietii ne-a harazit prezentul
Dar, ce-i mai grav, si-n viitor eventul.
Si totusi, cu un comportament decent
Sfant Petru m-a consultat de am recent
Hibe ce mi-ar bloca intrarea-n Paradis.
Simteam ca nu-i aievea, e doar un vis.
Cum sufar de bronsita si teama de raceala
Am insirat pacate, (o simpla pacaleala)
Am preferat Infernul in ultima instanta
“Voi ce intrati aici, lasati orice speranta”
Taras Bulba

Pregatiri hibernale

Pregatiri hibernale
Luat cu vrute si nevrute
nu vad ca lucruri nestiute
alearga, striga-n jurul meu
de parca eu as fi un zeu
Cerand cu toate sa le-adopt
nerespectand al meu confort
Legea nescrisa din natura
nu iti accepta “mura-n gura”
Copacul vrea ferestre noi
pentru colegii din zavoi
Ca ramurile sa-si resfire
Lumina si aer sa respire
Mierla da fuga din padure
intinde ciocul ca sa-mi fure
cateva boabe de porumb
In aripa duce un plumb.
Soarele-mi cere ajutor
sa treaca iarna mai usor
E obosit, se lasa-n sud
unde gaseste verde-crud.
Eu cui sa-i cer adoptie?
Nu-i nimeni pe receptie
Atunci, ma profilez minten:
cos toata iarna la goblen.
Taras Bulba

Vis de toamna

Vis de toamna
As mai dormi pe rogojina,
Pe-un asternut de boragic.
As bea o tuica clandestina
Trecuta printr-un alambic.
As merge intr-un car cu fan
Proaspat cosit de pe islaz
Cu un trifoi bagat in san,
Sa-mi poarte sanse la necaz.
As colinda intinsul camp
Pana nu vine o ninsoare
Sa culeg flori de anotimp,
Perene ori nemuritoare.
Intreaga lunca-i inundata,
Iar trestiile
As trece lin, ca altadata
Cu barca printre salcii.
, parca-s lancii
De langa mine-i cineva?
Memoria imi joaca feste
De regula, la prova sta...
… A fost idila de poveste.
Taras Bulba

Pe langa cioatele de plop (parodie)

Pe langa cioatele de plop
(parodie)
Pe langa cioatele de plop,
Adesea eu treceam.
Nu inteleg de au un scop;
Mai bine le ardeam.
A ta fereastra-i inghetata,
Caci vine iarna acum.
Pun joagarul pe-o cioata
Si-n soba facem scrum.
O lume intreaga intelegea
Ca nu e de glumit
Cu-aceasta iarna de belea
Noroc ca am venit.
De cate ori am asteptat
Un telefon, un bip
Pe feisbuc n-ai postat.
Gandesc in fel si chip.
Eu nu am pareri de rau
Ca cioatele le-am ars
Matreata este-n capul meu
De-aceea am parul ras.
In lipsa cioatelor de plop
Nu am motiv sa trec
Si-apoi curg fetele potop
Si mi s-a rupt un flec
Azi te asemui tuturor
In sala ta de sport
Eu te privesc nepasator 
C-un rece ochi de mort
Taras Bulba

Faclierul pirostriilor

Faclierul pirostriilor
Era vecina noastra, de la etajul doi,
Cu vizite nocturne, si cu clienti noi
Eleva silitoare, cu-amprenta personala
Ce adasta prin baruri in zilele de scoala
Cu fusta mini, croita de-un zgarcit
A cunoscut in parc un vrednic ucenic
Cu-a lui bratara de aur, slefuita
Cu acnee juvenila si pleata geluita.
Independenti, ca praful dus de vant
Sau frunza pala, ce cade la pamant
Luati de valul soartei, s-au placut
S-au hotarat indata si nunta au facut.
Trecut-a vreme, vreo doua saptamani
Si dracul in persoana a facut minuni:
Un virus strecurat in patul conjugal;
Chiar nasul, faclier la dansul ritual
Intr-una din plimbarile de pe faleza
Imi vad eroii si era sa cad in freza:
Sedeau pe banca dupa o zi torida
El, distant, grav, iar ea, gravida.
Taras Bulba

Poveste despre inima (I)

      Poveste despre inima (I)
      Cum am ajuns aici? S-ar zice ca m-am straduit sau ca am dovedit ignoranta; sau amandoua la un loc. Mai grav e ca, mai ignoranti ca mine s-au dovedit cei platiti de noi sa ne repare. Prima intalnire cu cardiologul a fost prin anii '85, ca urmare a unor pusee de tensiune ce a culminat cu un 23/14. Atat la spitalul militar, cat si la cel judetean din Galati, investigatiile au fost neconcludente, desi, la o radiografie pulmonara se precizeaza "usoara bombare ventricul stanga". Nu mi s-a prescris medicatie de tratament permanent a hipertensiunii arteriale si nu a fost pus un diagnostic de "anevrism ventricular stang", neglijente ce mi-au marcat viata. Incet, incet problemele s-au agravat: apnee si astm usor, indeosebi dimineata; pusee de hipertensiune frecvente, inceput de angina pectorala la efort. 
      Medicul de familie mi-a tratat forma de astm, dar nu de natura cardiaca, ci pulmonara, iar Spitalul CF Galati isi dovedeste total ineficienta, desi, ulterior s-a stabilit ca avusesem deja un infarct. Cand intr-o dimineata am ajuns la Spitalul judetean Galati, sectia UPU in stare cianotica, cu edem pulmonar sever, s-a aflat motivul: un nou infarct. S-ar zice ca am avut noroc, dar coronarografia efectuata ulterior la IIc Iliescu Fundeni a stabilit un verdict dur: aveam nevoie de 4 bay-passuri, iar 2 artere coronariene erau infundate 100%. Ce era de facut? Operatie pe cord deschis, numai ca medicul chirurg de la Spitalul Fundeni a refuzat operatia: era nevoie de transplant, iar in 2002 dr. Bradisteanu inca nu realizase primul transplant. Am apelat la IC Parhon din Iasi, unde Dumnezeu mi s-a aratat pentru prima oara. (va urma)

Poveste despre inima (III)

      Poveste despre inima (III)
      Cum va spuneam, prima impresie la intrarea in Sectia de chirurgie cardiovasculara din cadrul IC Parhon Iasi, a fost ca sunt intr-o clinica din vest. Cand plecam in alte sectii sau spitale pentru analize. eram echipati precum cosmonautii: cu halate, bascuri si tarlici speciali, pentru a nu ne contamina cu o eventuala sursa de infectie. Acelasi echipament il purtam cand ne intalneam cu vizitatorii, in camere speciale. De retinut ca in aceasta sectie nu avea acces nicio persoana straina, chiar daca era cadru medical de la o sectie vecina. Camerele de echipare-dezechipare erau separate, avand circuite distincte. 
      Pregatirea pentru operatie o asemuiam cu pregatirea unei gravide inainte de nastere: zilnic aveam un fiziolog (de fapt o domnisoara), care ne invata respiratia profunda, mersul ratoiului, adica tararea pe fund fara folosirea bratelor, ridicarea in fund din pozitia culcat prin folosirea sfoarei cu " motocei" legata de celalat capat al patului etc. Toate acestea isi dovedeau utilitatea post operatoriu. Inainte de operatie am fost ras in totalitate de pilozitati, apoi uns in doua randuri cu tinctura de iod (betanina), apoi mi s-a administrat o pastila ce m-a inveselit in timp ce ma indreptam spre taiere. Am intors capul si mi-am luat la revedere de la sotie, aflata in usa din capatul salonului, dupa care i-am adresat bezele. Uitasem ca inainte de operatie medicul mi-a oferit sub 50% sanse de reusita. In sala de operatie am intrat cu un prosop, o sticla de apa plata de 2 l si un borcan de iaurt. Am iesit (de fapt, am fost scos) dupa 7 ore si 15 minute, timp in care nu am existat. Inima si plamanii proprii nu au functionat, organismul a fost alimentat cu o dubla pompa (pentru ser fiziologic si pentru oxigen). Mi s-au recoltat portiuni de vena safena de la piciorul stang si artera mamara stanga, ce au constituit grefe pentru inlocuirea areterelor coronariene infundate. Cu acest prilej, echipa de doctori au descoperit ca apexul (muchiul din varful inimii), era necrozat, mort, cu urmari neplacute pentru functionarea ventriculului stang si asa afectat de un anevrism sever. Adica, prezenta o bosoalca. in limbajul automobilistic. Cand m-am trezit, am incercat un sentiment de bucurie si satisfactie ca am reusit, ce mi-a fost imediat retezat de incapacitatea de miscare a limbi si asa umflate: se impiedica de tubul de intubare. Am auzit la capul patului o voce suava "bine ati revenit!" si-am plecat din nou in neant. 
      Dupa mai multe incercari, am reusit sa ma mentin treaz si sa-i fac semn sa-mi scoata tubul ca mi-e sete. La fiecare cadere in nent, auzeam un clopotel ce ma avertiza ca nu mai respir. "Ramaneti treaz, respirati si va vom scoate tubul!" Asta da motivatie. M-am conformat, bucuros ca voi primi recompensa. Mi s-a scos tubul, mi s-a administrat o bulina cu o lingurita cu apa. Incet, incet imi reveneam si nu-mi credeam ochilor ce vad si ce simt: din burta imi ieseau 4 tuburi cat degetul de groase, in rect si in uretra aveam cate o sonda, cateter infipt in mana stanga, un altul, infipt in stanga gatului, ce patrundea pana in artera pulmonara, ce sa mai spun de senzorii pentru EKG, care erau la ordinea zilei. 
      De ce va spun toate acestea? Ca sa faceti o comparatie cu spitalele in care ati fost internati sau ati avut acces la rude apropiate.
      Fata care m-a insotit in timpul revenirii la viata, era studenta voluntara si a ramas toata noaptea la capul patului. Personalul se invartea in jurul meu ca un roi de albine, dar in tacere: fiecare isi stia si-si facea datoria, in liniste si cu constiinciozitate. La un moment dat am auzit un horcait in imediata mea apropiere: sosea un nou inviat, iar horcaitul era dat de cele doua pompe. Anestezista a venit in fuga la mine cand mi-a observat pulsul pe monitor, ce o luase razna: "Ce s-a intamplat?" Am aratat cu capul spre celalat pacient: am avut impresia ca isi da duhul. M-au potolit, dar, cum situatia s-a repetat, am fost izolat intr-un separeu. Aveam o reactivitate la mediul inconjurator, iesita din comun, lucru pe care-l stiam: de aceea am si ajuns aici. E ceea ce se cheama hipertensiune arteriala esentiala, adica am un sistem neuro-vegetatv exagerat (subconstientul).
      Data de 27 ianuarie este noua mea zi de nastere. (va continua)
      Taras Bulba


Poveste despre inima (II)

      Poveste despre inima (II)
      Inainte de a ajunge la Iasi, permiteti-mi o scurta digresiune. Cu vreo doi ani inainte de episodul prezentat, cand se pare ca ar fi survenit primul infarct, am avut o stare generala foarte proasta, timp de vreo doua saptamani. Am apelat la un cabinet particular, unde ecografia mi-a scos in evidenta boli cam cat pentru un cartier intreg: splina marita, nisip la rinichi, steatoza hepatica, canal coledoc infundat cu mal. Pentru mai multa siguranta, am fost trimis si la alti 2-3 medici (era metoda plimbarii in cerc a pacientului), unde s-au mai adaugat ceva boli, printre care inceput de prostata. Aveam de toate, dar niciun medic, inclusiv din  Policlinica CF Galati, nu mi-au descoperit infarctul. Cat despre diagnostice ...
      11 ianuarie 2003, ora 8,00 m-am prezentat la IC Parhon din Dealul Copoului, la dr. Eugen Sandica, medic chirurg cardiologie, galatean, foarte tanar, dar,foarte apreciat in tara si afara. In prezent este directorul unei clinici particulare in domeniu, in Dortmund. Cand am patruns in clinica, prima impresie a fost ca sunt undeva in vest; o dotare moderna, de ultima ora, iar curatenia era luna. In aceasta sectie nu intra nicio persoana straina, fie ca era cadru medical sau rude ale pacientilor.
      Dupa citirea imaginilor de la cateterism, doctorul Sandica a dat din cap a nemultumire: " te tai iti cos artere noi, bag ser la temperatura corpului, ii dau un bobarnac inimii si ... mai departe nu stiu. Urmarile infarctului sunt dezastruoase, operatia va dura cel putin 7 ore. Sa vina cineva din familie sa semneze" " Domnule doctor, cu voia dv., pentru viata mea semnez eu; am incredere in mana dv. si in Dumnezeu". Pana la aceasta cumpana a vietii am fost un ateu convins. M-a prezentat sefului sectiei, nimeni altul decat dr. Grigore Tinica, moldovean din Chisinau, cu studii la Moscova sin Statele Unite.
Dupa internare, o saptamana au durat analizele si investigatiile din care a rezultat ca nu aveam niciuna din bolile descoperite de plosnitele sugatoare de bani din Galati. Nu se permitea nici macar o carie, daramite asemenea afectiuni patologice, potentiale surse de infectie in timpul operatiei sau postoperatoriu.
      Nu mi-a pretins nimeni niciun ban, mai mult, am aflat ca dr, Tinica i-a platit unui batran costul calatoriei la externare. In final, m-a costat 700 $ distribuiti cu insitente la intreg personalul. In cele 3 saptamani petrecute in saloanele sectiei, am intalnit oameni de o probitate si corectitudine profesionala, de umanism, nemaintalnite la Fundeni, ca sa nu mai amintesc de Galati. Un profesor galatean a fost operat la Fundeni, i s-a pretins si a platir 2000 $ si la 2 zile dupa operatie a murit in urma unei infectii intraspitalicesti (bacilul pioceanic).
      Am trecut cu bine primul hop, dar ...(va continua)

      Taras Bulba

Adolescenta pierduta

Adolescenta pierduta
Am iubit omul si pasarea si fiara
Am curatat de ace, tepi arbustul
Am adunat din stup mierea si ceara
Fructului copt I-am simtit gustul.
M-am balacit gol in iazul albastru
Am prins in undita crapul si linul
Am ridicat redute din nisip, balastru
Am degustat din cupe rachiul si vinul.
M-am imbatat de izul ierbii abia cosite
Am adormit in cantecul de greieri
Am zburat alaturi de berzele sosite
Am construit case alaturi de stoleri.
Am cules din iarba perlele de roua
Le-am insirat pe firul de matase
Le-am prins la gat, peste camasa noua
Din panzeturi albe de in, vaporoase.
Am jucat varna, sotronul si turca
Am lovit mingea cu latul ori ristul
Am manuit lopata, cazmaua si furca
Am sapat groapa si am carat dricul.
Unde sunt toate, cand trecut-au anii?
In ce cotlon te-ai dus, adolescenta?
Ne-ai parasit si am ramas, sarmanii
Cu amintiri uitate din vaga existenta.
Unde e raul ce curgea-n torente?
In ce zagaz ne-ai potolit, cucoana?
Ne-ai parasit fara de menajamente
Ca frunza ce cade intr-o tarzie toamna.
Taras Bulba

De ce Taras Bulba?

      De ce Taras Bulba?
      In postarile cu luari de atitudine personala despre viata si evenimentele cotidiene, mi-am permis sa utilizez pseudonimul "Taras Bulba". Cu acelasi pseudonim am semnat incercarile lirice dintr-un inchipuit volum intitulat "Baiguieli metafizice".
      De ce "Taras Bulba"?
      Romanul omonim lui Nikolai Gogol prezintă legenda unui erou, Taras Bulba, şi a unora dintre cei mai neînfricaţi războinici din istorie: cazacii zaporojeni. Evenimentele au loc la mijlocul secolului al XVI-lea, în Ucraina, într-o perioadă în care Marele Regat al Poloniei atinsese apogeul şi îşi extinsese graniţele. Taras Bulba şi cei doi fii ai săi refuză însă să se supună şi luptă pentru eliberare, conducandu-si cazacii, in calitate de ataman spre victorie.
      Taras Bulba a ramas in memoria ucrainienilor, ca un conducator model, prin vitejia, tenacitatea, darzenia de care a dat dovada in luptele pentru apararea teritoriului natal, Zaporoje, in luptele cu polonezii. Neam de cazac zaporojean, atamanul Taras Bulba, a fost descris ca fiind un familist credincios, de conceptie veche, dar deschis modernismului, in acest sens, trimitandu-si fiii la studii inalte la Kiev, capitala ocupata in acele vremuri de polonezi. Dramatismul naratiunii culmineaza cu momentul sacrificarii fiului cel mare, pe care-l impusca, pentru crima tradarii neamului, libertatea cazacilor zaporojeni fiind suprema in acceptiunea lui Gogol si transmisa eroului nostru.
      Intre eroul lui Hugo din Mizerabilii, Jean Valjean si cel al lui Gogol, am ales: 
      Taras Bulba.