răgaz pentru eternitate
un trimestru-n banca din ultimul rând
am făcut avioane, le-am văzut zburând
către ochii albaștri ce privesc atent
spre un viitor în care sunt absent ...
îmi iau în palme fruntea cutată de idei,
abia respir, într-un acord cu anii mei
vreau să mă urc, să trec dincolo la Tine
într-un loc de-o tainică limpezime
îți cer un mic răgaz de-ntârziere
să mă tratez, să scap de-a mea durere
să-mi strig oful adânc de-nsinguratic
să-l ducă fosnetul de vânt primăvăratic
să fug pe sub bolțile de verde-crud
să mă cațăr pe crengi, să cad, să râd
să-mi zgârâi picioarele-n scaieți
să mă ascund după tufișuri și boscheți
apoi sunt gata, de mâine dimineață
m-așez într-un sertar cu un prosop pe față
nu am nevoie de fețe triste, hâde
cei pentru care am murit, vor râde
Taras Bulba
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu