pădurea nebună (Deliorman)

pădurea nebună (Deliorman)
născut în luncă, printre salcii
pe râul Vedea, adesea tumultos
am băut apa din nămolul bălții
am adormit sub rămuriș umbros

în așezarea cu numele de floare
rar gaseai tei, gorun sau tufan
colindam câmpul, ars de soare
în spate cu stadia, pentru un ban.

dintr-o legendă locală, străbună
îmi turna bunicul cu picătura
povești despre-o pădure nebună
în lupta cu viața și cu natura

undeva, departe in pământul negru
se ridicau turnuri până la nori
din trunchiuri de fag, tufan și cedru
cetăți virgine, ce-mprăștiau fiori

în lupta vestită din pădurea mortii
soldatul prin coif zărește o floare
se oprește ca vițelul în fața portți
și uită de luptă, de moarte și oroare

o rupe melancolic, o pune la ureche
cu gândul la iubita care-i duce dorul.
un mesaj curat de la lumea veche
pentru cei de astăzi, un nume de Bujoru
Taras Bulba