vipera la sân

vipera la sân
obrajii-s încărcați de lacrimi de icoană
ți-e inima o faclă, balsam de pus la rană
în cântec de arcușuri, domol armonioase
pe perna mea aluneci în valuri generoase

cât de gingașă ești, născută pentru amor
cu pulpa pârguită, cu gust aromitor
te-aștept cu trupul, cu patul plin de flori
te-aștept cu mintea, să îmi provoci fiori

covorul să ne poarte spre depărtate oaze
luna plină să ne mângâie cu ale sale raze
să ne iubim secret dar taine să n-avem
să nu ne înșelăm, căci masca e blestem

așa gândeam, sclav al adevărului lumesc
ce salutam iubirea-ntr-un décor ceresc
plutind în noapte, în ochiul ei adânc
în care se-oglindesc speranțe ce se frâmg
Taras Bulba