sâmbătă, 20 august 2016

insomnie

insomnie
te culci odată cu pleoapele mele
și nu-mi dai pace să mai dorm
mâinile-mi cad ca pietrele grele
orologiul sună în înaltul dom
îți spun atâtea, am căpătat curaj
dar tu dispari în a mea umbră
rămân cu gândul pururi treaz
și râd și plâng în noaptea sumbră
forma mâinilor tale se imprimă
pe pielea mea, pe gât pe piept
ochii tăi negri îmi dau lumină
e plină zi și veșnic sunt deștept
Taras Bulba

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu