miercuri, 6 ianuarie 2016

Eram niste naivi copii

Eram niste naivi copii
intr-o cascada de flori mirositoare
cand iarba era verde si era soare
atunci, cand si natura se renaste
noi asteptam vacanta pentru Paste

furam noaptea flori de liliac
prietenei, cei albi erau pe plac
pe care apoi le ciuguleam
petale cu cinci colturi alegeam

cu trestia la un capat despicata,
in fundul curtii, cam langa privata
furam cirese de pe la vecini
erau mai dulci parca la straini

aveam probleme cu ace de albine
eram un dulce, tabarau pe mine
umblam descult printre boscheti
prin maracini, rugi si scaieti

durerile soseau pe seara, acasa
preferam culcarea fara masa
caci inaintea mesei era ligheanul
vai, ce usturime!, cat pentru tot anul

cu-ntepaturi pe pulpe si pe talpi
mergea mancarea cu sudalmi
cu zdrelituri de pietre in burice
cadeam ca plumbul, cum se zice

de se-ntampla sa mergem pe la denii
eram dotati cu bolduri, dracovenii
dadeau babele sa plece catre case
dar dracul furisat, nici sa le lase

ne-mpartaseam, de-aveam pacate
treceam sub masa cu ganduri usurate
faceam loc liber altor ghidusii
ca asa eram noi, niste naivi copii.
Taras Bulba


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu