In memoria victimelor

Vae victis

Cu ochii ascunsi de plete, cu mainile spre cer

Cersesc latratul lunii si cat mai mult mister

Lumina-i orbitoare pe fond de saxofon

E zbucium, e miscare, nimic nu-i monoton

Sudori amestecate, purtand miros de bozii

Pe trupuri mangaiate de scaieti si-ambrozii

Batai surde de tobe vestesc sosind apoteotic

Mortale lumanari aprinse-n dansul pirotehnic

Durerea-i colectiva-n urlete si icnete si fum

Si piele sfaraita si par pierdut in scrum.

Gandirea-i izgonita de un instint primar

Puterea de-a invinge devine un nou hotar

Intre taramul mortii, cu coasa drept strajer

Si raiul de afara, adica un dram de aer.

Taras bulba