toamna

toamna
cad frunzele din pom, cad clipele din mine
pe ele laolaltă calc, sub talpă îmi foșnesc
iubito, la picioare ți le-mpletesc cunune
un soare fără milă, le ard, le veștejesc

cad frunzele, de vânt sunt spulberate
ale mele clipe se cern prin sită rară
deopotrivă toate vor fi cândva uitate
până o sosi o viitoare primăvară

cad frunzele , sub talpa mea foșnesc
trec clipele-n neant din trupul pământesc
Taras Bulba