neliniștile amorului V

E ultima noapte, noaptea amorului suprem, când moartea are, în sfârsit, orgasm.
neliniștile amorului V
ziua vlăguită dispare printre câmpuri
odihna-și cere dreptul, chiar și pentru VIP-uri
adoarme și flămândul, bețiivul, îmbuibatul
rămâne trează paza, cât doarme împăratul

e vremea visurilor ce trupul îl vrăjesc
oacheșe sau blonde, în pat se răsucesc
desfătătoare noapte ascunde-orice rușine
cu vălul le-nfășoară până când ziua vine

dar tu, poet, ce-ți spui, că totul s-a sfârșit?
alege-ți.dar poziția, să poți pleca spăsit
tu, ce-ai rămas doar suflet în oase călătoare
vei fi pătruns de-a morții dureri în nepăsare

când zorii dau prin geamuri un Înger se ivește
prin jocul răzbunării el moartea o vestește
deasupra ta stau lanț lumini spirituale
ce poarta ți-o deschid spre zări universale
Taras Bulba
PS am terminat de scris, mi-a căzut tastatura, parcă cineva mi-a smuls-o din mîini. Pe moment am crezut că a fost un semn, dar la câte semne am, nu le mai dau importanță. Am pus bateriile la loc, capacul și, iată, totul e-n regulă.