Ploaie de toamnă

Ploaie de toamnă
sună-n miriște talanga
printre pânzele de ploi
dudul își scutură creanga
peste cioban, asin și oi

plânge cerul până-n zare
cu lacrimi pure, de dor
nu își găsește alinare
că-i acoperit de nor

mi-s genele pline de apă
pe apă inima-mi plutește
nici oile nu se adapă
miriștea de apă mustește

urc încet poteci pe deal
în după-amiaza violetă
picurii se pierd moral
într-o simplă dramoletă

plâng, de sat îmi este dor
plâng cu lacrimi de la nor
Taras Bulba