inabilitate
te ador în mod egal,
fie diurn, fie nocturn
tu, o vază de tristețe
eu, un mare taciturn
iubirea-mi e imensă
ți-o strecor în șoapte
ți-o prind în piept
ca ornament în noapte
tu brațele-mi desprinzi,
naivă și castă
mă străpungi ironic
în tăcerea vastă
îmi pregătesc asaltul
un scurt elan și-atac
dar inima mă lasă
nu-mi mai ești pe plac
Taras Bulba
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu